Capitolul 19

March 18, 2010 at 4:44 pm (Uncategorized)

E.p.o.v.

Bella era imbracata intr-o rochita neagra,iar cand intrase pe scena.Aproape ca puteam auzi gandurile barbatilor care pareau ca o dezbracau din priviri atunci cand canta,lucru care ma infuria,desi nu aveam nici un drept asupra ei.Nu aveam nici un drept,desi imi doream din suflet sa fac parte din nou din viata mea.

“-Edward… trebuie sa faci ceva in legatura cu relatia voastra.Trebuie sa va reglati “conturile” cum se zice.sunt atat de multe nespuse intre voi,sunt atat de multe lucruri ramase cu semnul intrebarii intre voi…Te iubeste Edward.Stiu asta.Gandeste-te ca ii sunt cea mai apropiata prietena pe care a avut-o. Crede-ma ca stiu…a suferit timp de un an…ea crede ca ai inselat-o cu Lily in noaptea aceea…ea crede ca ai folosit-o ca pe o carpa apoi ai aruncat-o.Si stim ca nu e asa.O iubesti Edward…” Alice ma privi ganditoare ,dar mi-am indreptat privirea de la ea.Nu voiam sa deschid acest subiect.

“-Asculta-ma Edward Anthony Cullen.  Macar ai curaj sa vorbesti cu ea.Gandeste-te ca intr-o buna zi va cunoaste pe altcineva.Cum te-ai simti atunci cand nu vei mai avea nici o sansa la inima ei?” vorbele ei erau cutite infipte in inima.

“-Da Alice… Si cum ai vrea sa o abordez? Nu am nici o sansa…. M-ar pocni inainte sa apuc sa spun ceva.”

Alice chicoti.

“-Doar asculta-ma Edward.Am facut ceva aranjamente in seara asta. Rose cu mine,si fratii tai,am pus la cale un mic plan pentru a te ajuta.Nu mai suportam sa te vedem asa.Nu mai zambesti,nu razi…esti mereu distant,rece… ne e dor de acel Edward care era mereu cu zambetul pe buze.”

“-Ce ati facut?” am incercat sa intreb ascunzandu-mi urmele de soc din voce.

“-Dupa concert,Bella va primi un trandafir rosu cu o banda neagra de satin care va lega un biletel de tulpina trandafirului.”

“-Nu inteleg…” eram confuz neintelegand planul lor.

“-Asculta pana la capat planul … “ Alice se infuria “ Tu peste cinci minute vei pleca de aici ,spre Central Park, si te vei aseza exact pe aceeasi banca pe care statea ea in ziua in care ai revazut-o.In masina,ti-am  lasat un trandafir identic  cu cel pe care Bella il va primi in seara aceasta.” Alice ofta. “Pe biletul trimis Bellei,e trecut locul de intalnire.”

“-Ai uitat un lucru important de precizat.Crezi ca se va intalni cu un necunoscut?” am intrebat-o neincrezator.

“-Edward… lasa partea legata de convinsul ei de a merge sau nu la intalnire pe seama mea si a lui Rose…”

Am dat din cap aproband,apoi mi-am indreptat din nou atentia catre ingerul meu.Am asteptat apoi semnalul dat de Alice pentru a pleca spre parc.

B.p.o.v

Concertul se terminase intr-un final.Eram obosita de acum…. Si tot ce voiam era sa merg in cabina de proba si sa ma schimb. In drum spre cabina ,ma intrebam daca Edward venise si el cu fratii lui ,sau nu…ma intrebam daca trecuse peste mine…sau nu.

Alice si Rose ma asteptau in cabina.

“-Bella…ai fost grozava.” Rose ma imbratisa calduros iar Alice imi zambea.

“-Da Bella… sunt mandra de tine.” Imi spuse Alice indreptandu-se catre mine.

“-Multumesc…” am dat din cap apoi m-am indreptat catre masuta mea de machiaj cand ceva imi atrase atentia.Pe masuta statea un trandafir rosu,imbobocit .Atat de frumos…atat de fragil… L-am ridicat incet analaizandu-l .La mijlocul tulpinitii era legata o bucatica de panglica,neagra de satin iar de ea atarna un biletel,pe care l-am desfacut in graba.

“ Central Park… pe bancuta in care plangeai de fiecare data cand te simteai singura…acolo vreau sa te revad…Vino!”

“-Fetelor,va tineti de glume?” m-am intors catre Rosalie si Alice care se uitau la mine confuse.Oare era posibil ca ele sa nu fi avut nici o legatura cu asta.

“-Nu Bella…” au raspuns amandoua. “Oricum,ce vei face?” Alice se apropie de mine facand fata de catelus incercand sa ma convinga sa merg.

“-Bine…dar jur,ca daca aveti vreo legatura,fie si ea cea mai mica,ati incurcat-o.”

“-Ar fi cazul sa te grabesti Bella…te lasam noi in fata la Central Park in timp ce mergem acasa.Acum haide.” Nu am apucat sa ma schimb de rochita neagra minuscule…si imi venea sa mor de ciuda.Ma intalneam cu un necunoscut,imbracata ca o dansatoare de club …grozav.voi avea noroc daca voi mai ajunge acasa intreaga dupa intalnire.

***

Dupa jumatate de ora,eram in fata intrarii in parc,iar Alice si ceilalti plecara in continuare.Paseam incet,lent pe aleile pustii ,intrebandu-ma ce naiba cautam la ora asta,intr-un parc pustiu? Cred ca nu eram in toate mintile cand ma lasasem convinsa de Alice sa vin aici.Cred ca da.

Apropiindu-ma tot mai mult,puteam vedea silueta unu barbat ce statea asezat pe acea banca,tinand in mana o floare,un trandafir aseamantor cu cel pe care il primisem.Ma apropiam tot mai mult pana isi ridicase privirea ,ochii nostril intalnindu-se.

“-Edward…” am soptit.

E.p.o.v.

“-Bella…ai venit.” M-am ridicat de pe banca apropiindu-ma tot mai mult de ea,insa puteam vedea o retinere din partea ei,si nu ma mira.

“-Tu mi-ai trimis floarea…” spuse mai mult pentru ea ,lacrimi micute aparandu-I in colturile ochilor si atunci se intoarse vrand sa plece.

“-Bella…te rog…nu pleca.” Apoi i-am prins mana tragandu-o mai aproape de mine. “Asculta-ma Bella…de cand ne-am reintalnit ,pe bancuta aceasta,acum mai bine de un an jumatate in urma,viata mea a luat o intorsatura ciuda  fara ca macar sa ma intrebe.M-am indragostit de tine…te iubesc. In seara in care ai plecat,am crezut ca viata mea a luat sfarsit.Stiam ca nu te merit,stiam ca gresisem ca nu am plecat dupa tine,si nu am facut toate eforturile pentru a iti spune ce se intamplase cu adevarat…”

“-Si ce s-a intamplat Edward?” imi spuse pe un ton ironic.

“-Bella…Lily ma imbatase..nici nu mai stiam exact ce faceam,dar cand am realizat intr-un final,am impins-o de langa mine…” Apoi alte lacrimi isi facura loc in ochii ei ciocolatii.

“-As vrea sa te cred…dar…” apoi ridica din umeri .

“-Bella….doar o sansa …atat!”

B.p.o.v.

Parea sincer,iar din privirea sa puteam sa imi dau seama ca ma iubea,desi poate un timp nu mai crezusem in acest lucru.

“-O sansa Edward… o sansa… dar profita de ea.” Imi era imposibil sa nu ii acord o a doua sansa,la urma urmei ..oricine poate gresi…

Buzele noastre se unira formand un intreg,il iubeam…ma iubea….Ma saruta atat de tandru,sensual ca si cum ar fi primul nostru sarut pe care l-am impartasit vreodata,limba sa facandu-si loc printre buzele mele .Limbile noastre se intalnisera,sarutul nostrum devenind din ce in ce mai profund,salbatic iar fiori dulci ni se raspandeau in tot corpul.Aveam nevoie de el,aveam nevoie unul de  celalalt.Buzele lui coborara incet pe gatul meu,sarutandu-mi pielea catifelata.Ma luptam cu mine insumi in acel moment,cu dezamagirea (ca nu ii mai sarutasem acele buze de mult timp iar acum ele se desprinsera de gura mea ) si cu placerea provocata de senzatia buzelor tale pe gatul meu.

Pentru mine,doar el conta in acest moment,doar dragostea ce i-o purtam in suflet si care nu se stinsese niciodata.Conta doar aceasta clipa,cu toate ca imi era frica de ce se va intampla pe urma,daca va pleca de langa mine sau nu.

Mainile sale imi redescopereau lent trupul meu plin de dorinta,in timp ce buzele sale coborara pe umarul meu sarutandu-l dulce apoi urcau din nou pe gat pana in dreptul urechii mele soptindu-mi vorbe dulci,de dragoste.Puteam simti dorinta si nerabdarea din vocea sa,puteam simti .Lacrimi aparura in colturile ochilor mei ,uitand pentru un moment ca ma nascusem sa il iubesc doar pe el.